Suntem pregatiti sufleteste de sarbatori?

cadou-craciunÎncă de la primii mei anişori adoram luna iunie în care era ziua mea, iar mai apoi decembrie, care pentru mine era simbolizată o lună magică. Totul începea chiar de pe 1 decembrie, când făceam la şcoală Hora Unirii, cântăm Imnul Naţional (tot mai contestat în ultima perioadă) şi mâncam bucate tradiţionale, era totul altfel, vedeam pe faţa fiecăruia că este un român adevărat, iubitor de popor, pe când acum …

Venea imediat 6 decembrie, când primeam dulciuri şi fructe, aşteptam cu nerăbdare, stăteam lipit de uşă ca nu cumva să îl ratez pe moş, să-l fac cumva să lase toate cadourile la mine, dar din păcate niciodată nu am reuşit să fac aşa ceva, regretul copilăriei mele.

Apoi Crăciunul, era cea mai făină perioadă a anului pentru mine, încă de când împodobeam bradul, cum stăteam în seara de Ajun la fel ca pe 5 decembrie, să-l aştept pe moşul cu sacul lui cel mare care era neterminat, doream să stau de vorbă cu el, să îl întreb ce face cu renii lui, cum e la el acasă, dacă mai merge la mulţi copii şi dacă nu-mi lasă şi mie mai multe cadouri. Îl întâlneam cu câteva zile înainte la şcoală sau grădiniţă, dar parcă în particular aveam mai mult curaj.

Acum totul pare mai diferit, totul s-a schimbat când am auzit cum stă treaba cu Moş Crăciun şi compania, dar asta este. Spiritul sărbătorilor pot spune că l-am pierdut încă de pe atunci, dar tot nu pot trece indiferent prin această perioadă, tot am o senzaţie de bucurie pe care nu o întâlnesc de-a lungul anului. Eu pot spune că îmi place în această perioadă să mai ascult colinde, să mai şi cânt chiar dacă sunt afon, să fiu mai liniştit, şi eventual să fiu şi eu mai bun, chiar dacă sunt aşa tot timpul (să nu uităm că şi modestia este un avantaj de-al meu).

Îmi place mult că în această perioadă familia şi prietenii sunt mai apropiaţi, se vorbeşte mai mult, iar totul este îmbinat într-o atmosferă cât se poate de plăcută. Îmi place mult să fie bradul în casă, îmi place când vin colindătorii, îmi place atunci când merg şi eu la rândul meu cu colindul, totul îmbinat este foarte fain. Îmi place când sunt cadourile sub brad, chiar dacă de mult timp nu mai reprezintă o prioritate pentru mine. Dacă nu sunteţi încă în spiritul sărbătorilor, puteţi asculta ce v-am pus mai jos, aşa mi-am amintit de copilărie în câteva minute!

Din câte aţi observat, în ultima perioadă nu v-am mai întrebat nimic prin articole, dar azi chiar vreau să aflu de la voi ce reprezintă spiritul sărbătorilor de iarnă, dacă trece neobservată această perioadă sau dacă sunteţi mereu pregătiţi.

14 Comments

  1. Răspunde

    Pentru mine sărbătoarea Crăciunului înseamnă familie. Să fim toți, să ne oprim din goana asta nebună prin viață, să împărțim clipe și gânduri.
    Și mai înseamnă daruri. Pentru cei dragi mie și, atât cât se poate, pentru cei aflați în nevoie.
    Înseamnă și o dezamăgire. Că ne aducem aminte să fim mai buni și mai generoși doar în aceste momente.

  2. Răspunde

    E o perioada in care stai cu familia si meditezi la ce va urma.
    Insa personal nu prea imi plac atatea “dulcegarii”, ca asa sunt eu mai.. rece :)). Parca odata cu varsta se pierde scanteia aia care te facea candva sa stai la geam sa ii vezi sania lui mosu’.

  3. Răspunde

    Sunt in asentimentul lui Vlad, cu timpul, cu varsta mai bine zis, se pierde din farmecul sarbatorilor de iarna. Cel putin in cazul meu asa s-a intamplat, cand eram mica iubeam decembrie, Craciunul, Revelionul, acum insa…
    Acum insa decembrie inseamna doar o perioada foarte aglomerata cand lumea este disperata sa cumpere din hipermarketuri cat mai multe mancare. In masina de Auchan simti cel mai bine spiritul sarbatorilor de iarna. :))
    Sorry, dar poate in orasul tau e mai liniste, mai civilizatie. 🙁

    • Răspunde

      Pe cat e el de mic si aici se simte agitatia, si aici sunt aglomerate supermarketurile, noi nu avem totusi cu hiper :))

      Si eu m-am schimbat o data cu varsta, dar parca vreau sa resimt acel sentiment din trecut, de aceea am recomandat si acel colind, mi-a amintit putin din anii trecuti, acum nu stiu cum e pe la voi pe la capitala, dar aici lumea parca e mai sentimentala in perioada sarbatorilor 🙂

    • Răspunde

      Pentru unii, acolo e Craciunul – la hipermarket. Pentru altii, mai mult – sper eu, Craciunul e o stare de spirit. Altfel, Mos Craciun n-ar mai exista si asta ar fi cu adevarat tragic.

  4. Răspunde

    Sunt pregatit porcul sa taiat, se vor pregatii si alte bunataturi si stomacul e pregatit si el cred… :))

  5. Răspunde

    “Familia si prietenii sunt mai apropiati”, asta ar trebui sa fie cel mai important, pentru ca la asta se rezuma Craciunul, sa ai toti apropiatii langa tine, sa te simti bine alaturi de ei 🙂

  6. Răspunde

    Cred ca am raspuns deja la intrebare in ultimul meu post.
    Heh, si eu eram la fel de Craciun cand eram mic. Imi amintesc cum ma pacaleau fratii mei mai mari ca in fiecare noapte de 24 decembrie trecea mosul cu sania pe la noi. Eh, atunci vremuri. Eu observ din ce in ce mai mult ca

    • Răspunde

      Ah, am apasat din greseala pe “posteaza”. Revenind, eu observ din ce in ce mai mult ca oamenii s-au cam plictisit de toate astea, de Craciun, atmosfera de Craciun si asa mai departe. Sper ca doar mi se pare…

  7. Laurențiu

    Răspunde

    Lucian, Craciunul pana la urma e doar o poveste, iar ca sa ți programezi Viata ca sa se potrivească cu povestea….. Totuși e bine ca păstrăm sau hai sa reformulez: e bine sa păstrăm in minte atmosfera copilăriei pentru ca oferă spiritului, acel ceva ce ne face sa fim oameni cu inima, sa fim oamenii care ne am visat atunci când am fost copii, acei moși craciuni care oferă in loc de cadouri … Bunătate, bucurie, îmbrățișări si multe zâmbete

Leave Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *