Repetentia, un avantaj.

Acum câteva zile în drum spre casă m-am întâlnit cu un prieten, nu e el chiar prieten, e mai mult un fel de partener de mers acasă pe o rută de 300 de m, foarte mult de altfel. Am avut ceva timp de discuții, evident mergând, nu pot să stau pe loc să vorbesc cu cineva atâta timp cât am în gând că trebuie să ajung acasă cât mai repede. În fine, nu e ceva foarte interesant ceea ce vreau să spun, dar eu zic că sună interesantă convorbirea noastră, având în vedere că nu prea am timp și dispoziție să vorbesc de foarte multe ori cu respectiva persoană.

Băiatul m-a întrebat la ce liceu sunt, îi spun frumos apoi îi adresez și eu aceeași întrebare, știind că el trebuia să fie în clasa a IX-a, el mi-a răspuns cu zâmbetul pe buze că este tot în clasa a VIII-a. Deja îmi imaginam cum e să mai repeți încă un an, după ce că 12 nu sunt deajuns să mai faci încă unul, să repeți același ritual încă un an și să mai pierzi aiurea un an. Dar respectivul nu avea aceeași părere ca și mine, era chiar foarte fericit că a rămas repetent, oare voi vă dați seama de ce fără să citiți mai jos?

Băiatul a spus că în cazul în care nu rămânea repetent un an avea slabe șanse să-și descopere talentul la desen, care din spusele lui este foarte mare, dar dacă era așa mare cum nu l-a descoperit mai devreme, în fine, nu comentez. Am înțeles că orice îi pui în față desenează, iar acum când am vorbit cu el trebuia să facă 80 de modele de rochii de mireasă. Ce vreau să evidențiez eu este faptul acesta, dacă trecea clasa, normal nu cu note foarte mari, cel mai probabil ajungea la un liceu industrial și studia și el estetica și igiena corpului uman, pe când acum va ajunge la un liceu de arte pe specializarea lui și pe ceea ce îi place lui cel mai mult, să deseneze.

O întrebare, credeți că la noi în țară se risipesc talente?

14 Comments

  1. Răspunde

    In cazul asta nu gasesc decat o singura morala : Tot binele spre rau !

    • Răspunde

      De fapt era invers, tot raul spre bine. Se vede ca inca dorm pe mine :))

  2. Răspunde

    eu nu sunt un elev slab, nici macar mediocru desi nu ma omor cu cartea, dar nu mi se pare capat de lume sa pierzi un an. stiu cazuri destule iar respectivii o duc foarte bine si asa.

  3. Răspunde

    Normal ca se risipesc si una din nenumaratele cauze este educatia.

  4. Răspunde

    Nu mi se pare ceva in regula… Daca asa ti-a fost sa pici, mergi mai departe, nu astepta altceva ca iti irosesti timpul.Un exemplu ar fi liceul de arte, cam o data la 3 sau 4 ani e profil de design si restul de arta.Trebuie sa ai noroc sa fii si talentat si sa pici si la design.

  5. Răspunde

    Si un coleg a ramas anul trecut si nu e foarte suparat eu unul nu m-as mai fi dus la scoala. In cazul prietenului tau e ceva bun se pare.

    • Răspunde

      Daca dupa o asemenea intamplare nu ai ramas cu ceva, atunci niciodata nu vei ramane.

  6. Răspunde

    ai punctat foarte bine. se pierd foarte multe talente, la noi nu se indruma decat de parinti, nu avem in scoala prea multi oameni competenti care ar putea sa descopere talente,,,

    • Răspunde

      Nu ai inteles, tipul era talentat la desen, iar acum va studia la un liceu de arte.

    • Răspunde

      Daca era descoperit mai devreme poate norocul se transforma intr-un mare esec.

Leave Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *