Orgoliul

“Până când, proștilor, veți iubi prostia? Până când, nebunilor, veți iubi nebunia? Și voi, neștiutorilor, până când veți urî știința?” De ieri de când am citit aceste cuvinte mă tot gândesc la lumea noastră, cum aceste cuvinte au fost, sunt și vor fi reprezentative pentru rasa noastră, dacă în această perioadă nu am făcut o schimbare, probabil nu se va face niciodată. Suntem înconjurați întotdeauna atât de lucruri bune cât și de lucruri care nu ar trebui niciodată luate în seamă, la orice pas ne putem împiedica de o problemă, la orice cotitură putem întâlnii pe cineva care ne-ar putea face un rău, oriunde am fi, oriunde am merge, întotdeauna vom fi înconjurați de lucruri negative, dar noi întotdeauna trebuie să fim tari, înțelepți și cu încredere în Dumnezeu și vom putea ocoli aceste obstacole, dacă respectăm întotdeauna ce ne-a fost dat să respectăm, întotdeauna vom găsi răspunsuri la întrebările noastre și un sfat bun pentru ieșirea din necaz.

Oare voi nu v-ați gândit de unde vine plăcerea față de lucrurile care nu sunt bune pentru noi, plăcerea de a pune un preț mai mare pe tot ce este negativ, oare de unde vine? De ce tinerii preferă să nu își asculte părinții, să le vorbească urât mai mereu, față de profesori respect aproape zero, față de prieteni interes, iar orice lucru pozitiv este alungat și luat în batjocoră. De ce oamenii buni sunt puși la zid, iar proștii sunt ridicați în al nouălea cer, proștii sunt buni pentru că ei creează atmosfera, pe când ceilalți sunt mai puțin importanți, iar la nevoie ei sunt de ajutor…

De multe ori nu dorim să facem o schimbare, cineva ne dă un sfat, iar orgoliul nostru nu poate ceda, suntem mult prea puternici să lăsăm ceva de la noi, dar nu, noi avem întotdeauna dreptate și nu putem accepta ceva ceea ce nu ne convine nouă, este mare lucru totuși dacă suntem contrariul. Dacă de la bun început am fost făcuți proști, nu încercăm să ne schimbăm, dacă nu suntem iubitori de știință, la fel, nu încercăm să schimbăm ceva. De multe ori am învâțat că nu orgoliul este totul în viață, iar cel mai indicat ar fi ca înainte să acționăm, să ne aducem aminte de lucrurile și gândurile bune care ne-au fost spuse înainte, așa viața ar fi mult mai bună.

4 Comments

  1. Răspunde

    Cred ca oricat ar incerca adultii si oamenii in varsta in general sa ii mai schimbe pe copii, nu ar reusii. Odata cu varsta si intelepciunea! Chiar cred ca dupa varsta de 25-30 de ani, tinerilor le va veni mintea la cap (este o parere personala). Dar cand sunt copii, doar propria vointa ii poate aduce pe calea cea buna.
    Spun asta pentru ca nu cred ca exista mai multi adulti foarte influentati de lucruri negative decat adulti care sunt influentati de lucruri negative normale pentru varsta lor. Si asa raman doar tinerii (dar nu toti) care vor sa fie la fel ca orice persoana mai in varsta, astfel fiind influentati de orice lucru negativ ( mult mai daunator pentru ei, din cauza varstei fragede).
    Cred ca am deviat cam mult de la subiect 🙂 Scuze 🙂

  2. Răspunde

    Eu am intalnit si persoane care nu poseda acest orgoliu prostesc care nu duce la nimic bun in viata. Depinde de caracterul omului, e gresit sa generalizam. Aceste persoane sunt mai intelepte si sufera mai putin. Doar ca unele dintre ele au parte de mai putina adrenalina, mai putina distractie in viata. Unele!
    Unii sunt docili, altii incapatanati, unii respecta cu sfintenie regulile, altii le incalca cu aplomb. Fiecare traieste dupa propriile principii sau in lipsa lor.

  3. Răspunde

    Nu am prea multe de schimbat in viata mea , dar la unele obiceiuri chiar ar trebui sa renunt , asta daca vreau sa am o viata mai buna pe viitor.

  4. Răspunde

    Multi vor ca ceilalti sa se schimbe in ce vor ei dar oare se gandesc si ce vor ceillalti.Omul trebuie lasat sa fie asa cum este el,natural.

Leave Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *