Cum traim copilaria.

Am pus mai demult o întrebare pe Twitter și pe Facebook, pe la acea vreme am întrebat ce teme ați dori să abordez pe blog. Am primit doar două răspunsuri, astăzi am zis să povestesc câte ceva despre unul dintre ele. Respectivul mi-a spus să vorbesc despre cum să îți petreci copilăria în așa fel încât să nu regreți, vreau să spun ca de început că fiecare are o situație diferită, asta depinde de mai mulți factori, dacă poți să-ți amintești cu drag de copilărie. Spre exemplu un copil obez își va aminti cu tristețe de copilărie cel mai probabil, de ce? Simplu, pentru că cei de vârsta lui, indiferent de ce educație au primit acasă, își vor bate joc de acel copil și de multe ori nu îl vor accepta în grupul lor, aceeași situație poate veni și la alți copii de etnie diferită, rasă diferită, chiar nu știu cum niște copii de 5 ani pot judecă un copil pentru că acesta este de culoare sau țigan. Asta poate veni uneori și de la părinți, “să nu te joci cu ăla că e negru”, “să nu te joci cu ăla că e țigan”, “să nu te duci cu ăla că el crede că Buddha la creat”, lista poate să continue, într-un timp era și o reclamă care avea ca scop încetarea discriminării.

Cel mai mult cred că atunci când ești mic, să îți poți aduce peste ani și ani aminte de copilărie este să-ți petreci timpul cu copii de vârsta ta, jucându-te jocuri specifice vârstei, să nu te crezi mai matur(vei avea timp și de asta) și să nu îți petreci mult timp la PC sau tot ce ține de el. Peste 20 de ani probabil nu vei vorbi foarte mult de jocurile de pe calculator, cred că vei vorbi cu prietenii cum te-ai jucat, cum v-ați distrat și ce nebunii ați făcut prin copilărie. Asta e cel mai important din punctul meu de vedere, să îți trăiești copilăria alături de prieteni și încercând să îți faci câți mai mulți. Sunt mulți cei ce preferă să stea în casă jucându-se pe calculator în loc să iasă pe afară, să socializeze, să vorbească cu prietenii, etc.

Un alt aspect ar fi acela de a încerca să fi prieten cu toți, dacă vezi pe cineva că îl batjocorește pe un copil din motivele spuse mai sus, încearcă să-i explici că nu e bine ceea ce face și să se gândească cum ar fi să fie în locul lui, dacă s-ar simți bine și dacă și-ar aminti cu plăcere de copilărie, cred că toți merităm să ne aducem cu drag aminte de copilărie indiferent de etnie, rasă, religie,etc.

Voi ați avut o copilărie “reușită”?

Leave Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *