Carte vs Film: 12 ani de sclavie

Chiar dacă articolul era prevăzut doar pentru cartea lui Solomon Northup, voi încerca încă din primele rânduri să fac o mică paralelă dintre carte şi film, film de care am tot auzit după ce a câştigat Oscarul pentru cel mai bun film în 2014.

12 ani de sclavieDeobicei prefer să citesc cartea, iar mai apoi să urmăresc filmul, aşa făcând şi de data aceasta. Nu mi-a luat foarte mult să trec prin paginile scrise ale cărţii, aceasta fiind povestită cu lux de amănunte şi într-un mod atât de sincer încât puteai să simţi de-a dreptul suferinţele prin care treceau oamenii de culoare în perioada sclaviei.

Având în vedere că citisem cartea înainte, filmul mi s-a părut unul mediocru. Aceeaşi părere o pot împărtăşi chiar pentru toate filmele care au fost adaptate după nişte cărţi. Din punctul meu de vedere, marele avantaj al filmului a fost că a scos la iveală o carte care a fost pierdută, câţi dintre noi a auzit de ea înainte de apariţia filmului?

Ei bine, înainte de a mă apuca de scris acest articol am mai citit câteva recenzii despre filmul “12 Years a Slave”, recenzorii menţionând de foarte multe ori cât de dur poate să fie, dar mai ales, că poate exprima foarte multe lucruri. Nu ştiu ce să zic, chiar am declarat că nu sunt fan filme şi seriale, dar m-am aşteptat ca filmul să fie ceva mai mult. Cartea mi-a conturat foarte bine în minte ideea de sclavie, aşa că am aşteptat de la film să exprime cu adevărat durerile, sacrificiile, dar şi modul de gândire pe care îl aveau sclavii în timpul persecutilor sau în timpul muncii istovitoare pe care aceştia o depuneau pe plantaţiile de bumbac sau de trestie de zahăr.

Întotdeauna, dar întotdeauna cartea bate filmul. Aşa că, dacă preferaţi doar să vă uitaţi la film şi să lăsaţi cartea nu vă văd prea bine, prin acest lucru pierdeţi cu adevărat toată esenţa.

Leave Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *